Acizii grași esențiali

Acizii grași esențiali omega (3, 6, 9) fac parte din categoria acizilor grași polinesaturați. În principiu sunt niște uleiuri necesare organismului și subliniez creierului nostru, pe care corpul nu le poate produce singur și care sunt procurate din alimente și/sau suplimente.

Acizii grași omega-3 sunt componente ale fosfolipidelor, care reprezintă componenta principală a membranei celulare. Mare parte din creierul nostru este alcătuită din grăsimi și are nevoie de grăsimi pentru o bună funcționare. Pe lângă acest aspect,  funcționarea sistemului nervos este de asemenea dependentă de grăsimi.

Ștefan Manea spune în ”Secrete pentru o viață fără cancer” că în prezent, hrana noastră este deficitară în acești acizi, oricare din noi consumând doar a șasea parte din ceea ce consuma un om în anii 1850.

Acizii grași esențiali sunt necesari pentru:

• motivație și bună dispoziție psihică; 
• memorie bună;
• a îmbunătăți procesul de învățare și atenția deficitară;
• funcționarea creierului;
• a lua inițiativa și a lua o decizie;
• a reduce nivelul trigliceridelor;
• a reduce riscul apariției maladiei Alzheimer; 
• sistem imunitar puternic; 
• echilibru hormonal; 
• a reduce riscul de boli cardiace, ACV, diabet și cancer; 
• a menține tinerețea și elasticitatea pielii; 
• a reduce durerile și inflamația.

Cele mai importante tipuri de omega-3 sunt ALA (alfa linoleic), EPA (acidul eicosapentaenoic), DHA (acidul docosahexaenoic). În general plantele conțin ALA, și mai puțin EPA și DHA. ALA se găsește în cantități mari în semințele de in, rapiță, chia, nuci, boabe soia. Peștele însă (hering, somon, macrou) conține mai ales EPA și DHA. ALA poate fi convertit în organism în EPA și apoi în DHA, dar în cantități foarte mici.

Surse omega-3 pește: somonul, macroul, anșoa, hering. Peștele alb, precum codul, depozitează aceste grăsimi în ficat.
Surse omega-3 plante: uleiul de cânepă, in, dovleac, nuci, algele marine.

În majoritatea surselor mele de documentare se atrage atenția asupra calității peștelui consumat, existând riscul să fie contaminați cu toxine, precum metalele grele. Aceasta pentru că metalele grele nu se metabolizează, prin urmare nu sunt eliminate din organism. Mai predispuși la contaminare sunt peștii de dimensiuni mari deoarece acumulează în țesuturile grase astfel de toxine. Peștii de dimensiuni mici (anșoa, sardine, hering) au un risc mai mic de contaminare. Tot în ”Secrete pentru o viață fără cancer”, Ștefan Manea menționează că peștii, la rândul lor, nu produc singuri omega-3, ci depind de hrana pe care o primesc. De aceea, menționează autorul, somonul de crescătorie poate avea prea puțin omega-3. Las aici două surse de documentare pe care le-am găsit utile în alegerea peștelui pentru consum și se referă la sfaturi utile despre cum sa alegem pește pentru consum și sfaturi despre ce carne de pește să consumăm și pe care să o evităm.

Simptome deficit omega-3: oboseală extremă, afectări ale memoriei, piele uscată, modificări ale dispoziției.

Omega 6 este un alt tip de acid gras esențial, care ar trebui să fie într-un raport de echilibru cu omega-3. Cele două tipuri de acizi sunt în același timp într-o concurență, folosind aceleași enzime de conversie, dar și într-o simbioză.

Cele mai importante tipuri de omega-6 sunt acidul linoleic (LA) – se găsește în uleiul de porumb și floarea soarelui, acidul gamma-linoleic (GLA) – se găsește în cantități foarte mici în majoritatea alimentelor și acidul arahidonic (ARA) – se găsește în carne și ouă. 

Surse omega 6 plante: uleiul de șofrănel, porumb, floarea-soarelui, susan, cânepă, dovleac.

Pentru conversia acizilor grași esențiali în forme bioactive sunt necesare enzime care au nevoie la rândul lor de cantități suficiente de vitamine și minerale pentru a duce conversia la bun final. Vitamine și minerale precum: vitamina PP, vitaminele B3, B6, vitamina C, magneziu, zinc.

În ”Factorul Omega 3”, Andrew Stoll menționează că lipsa acizilor esențiali omega-3 are un impact negativ asupra sănătății creierului. Nașterea prematură, afecțiunile neurologice precum tulburarea bipolară, ADHD-ul pot fi cauzate de deficitul de omega-3. Acest aspect este detaliat și de Patrick Holford în ”Medicina Bună – Soluții naturale sigure pentru peste 75 de probleme de sănătate generale”. Potrivit acestei surse, cercetătorii au emis ipoteza că deficitul de acizi grași la copiii cu ADHD poate avea două cauze: un aport inadecvat din alimentație sau pur și simplu nevoile lor sunt mai ridicate. Absorbția poate fi mai redusă sau organismul poate fi mai puțin eficient în transformarea acizilor grași în forme bioactive, mai puțin capabil să transforme DHA-ul în prostaglandine, ceea ce afectează funcționarea creierului.

Transformarea acizilor grași esențiali poate fi inhibată de majoritatea alimentelor care provoacă simptome la copiii cu ADHD (grâul, lactatele, alimentele care conțin salicilați) sau de lipsa vitaminelor și mineralelor menționate mai sus, care ajută enzimele să facă aceste transformări (B3, B6, C, biotina, Zincul, Magneziul). Deficiența de Zinc este întâlnită la copiii cu ADHD.

Acest aspect este demonstrat de cercetătorii de la Universitatea Purdue din SUA, care în urma unui studiu au confirmat la copiii cu ADHD un aport inadecvat de nutrimente necesare pentru transformarea acizilor grași esențiali în prostaglandine și niveluri scăzute de EPA, DHA, ARA. Administrarea de suplimente care să conțină aceste grăsimi esențiale omega-3 și omega-6 deficitare, dar și acidul gamma-linoleic (GLA) omega-6 a avut ca efect reducerea simptomelor de ADHD precum anxietatea, dificultatea de atenție, problemele generale de comportament.

Pentru o cantitate adecvată de acizi grași esențiali, Patrick Holford recomandă consumul de pește gras de 2 ori pe săptămână, iar de semințe și nuci în majoritatea zilelor, chiar zilnic. Suplimentele sunt și ele recomandate, însă atenție să conțină EPA, DHA, GLA. Nu recomandă consumul de ton mai des de două ori pe lună, având în vedere conținutul ridicat de mercur. Tonul de mici dimensiuni prezintă un risc mai mic de contaminare, însă este greu de identificat sursa din care provine (tonul din Oceanul Indian ar avea mai puțin mercur).

Nu doar la copiii cu ADHD s-a constatat deficit de acizi grași, dar și la persoanele autiste. Potrivit ”Medicina Bună – Soluții naturale sigure pentru peste 75 de probleme de sănătate generale” de Patrick Holford, cercetările au demonstrat că unii copii cu autism au un defect enzimatic care îndepărtează acizii grași esențiali din membrana celulelor cerebrale mai rapid decât normal, astfel că au nevoie de acizi grași mai mult decât copii normali. Luarea de suplimente cu omega-3 (EPA) a încetinit activitatea enzimei defecte și a avut ca rezultat îmbunătățirea unor simptome ale autismului.

Prostaglandinele sunt necesare și pentru o funcție hormonală sănătoasă, sensibilizând celulele la acțiunea hormonilor. Deficitul de omega-3 și omegda-6 poate produce dezechilibre hormonale, având ca rezultat menstruații dureroase și abundente, mai ales dacă sângele are tendința de a face cheaguri. Patrick Holford recomandă în ”Medicina Bună – Soluții naturale sigure pentru peste 75 de probleme de sănătate generale” consumul a 2-3 porții pe săptămână de pește gras neprăjit (somon, hering, scrumbii, sardele, macrou), consumul zilnic de alune crude și semințe (migdale, nuci de Brazilia, semințe de dovleac), precum și de suplimente cu ulei de luminiță-de-seară, limba-mielului (pentru omega-6) sau ulei de in (pentru omega-3). Cum este menționat mai sus, este recomandat ca suplimentele să conțină omega-3 (EPA, DHA, ARA) și omega-6 (GLA).