Alimente care ne ajută la stres, insomnie, anxietate

Articolul de astăzi este inspirat din două cărți, ”Sănătate prin alimentație” – Dr. George D. Pamplona-Roger și ”Secrete pentru o viață fără cancer” – Cercetător Ștefan Manea în dialog cu Adriana Caranfil

Alimente care ne pot ajuta la stres: proteine, carbohidrați, nuci, migdale, semințe de pin, năut, germeni de grâu, vitamina C, vitaminele B.

Alimente care nu ne ajută la stres: băuturile excitante și alcoolice, zahăr alb.

Alimente care ne pot ajuta când suntem solicitați intelectual (exemplu: un examen): ovăz, migdale, nuci, germeni de grâu.

Alimente care ne pot ajuta în stările de anxietate: germeni de grâu, cereale integrale, banane, nuci, iaurt, vitamina B6, magneziu.

Alimente care nu ne ajută în stările de anxietate: băuturi excitante, carne, alcool.

Alimente care ne pot ajuta în insomnie: ovăz, băutură de malț, miere, carbohidrați, lăptuci.

Alimente care nu ne ajută în insomnie: băuturi excitante și carbogazoase, ciocolată, condimente, carne, brânzeturi maturate, proteine.

Atenție: în general nu este recomandat să mâncăm cu 2-3 ore înainte de culcare. Dacă suferim de insomnie, atunci cu atât mai mult nu este recomandat. Înainte de culcare ne poate ajuta eventual un ceai din plante sedative (calmante) sau băutura de malț.

Alimente care ne pot ajuta în depresie: ovăz, germeni de grâu, năut, migdale, nuci, nuci braziliene, caju, semințe de in, avocado, drojdie de bere, lăptișor de matcă, vitaminele B₁, B₆, C, lecitină, polen, fier.

Alimente care nu ne ajută în depresie: zahăr rafinat, grăsimi saturate, băuturi excitante și alcoolice.

Pentru îmbunătățirea memoriei și a stării de spirit ne ajută vitamine și minerale precum: A, C, E, seleniu, zinc, dar și coenzima Q10 (protejează creierul de procesul de oxidare, îmbunătățește furnizarea oxigenului în creier).

Creierul are nevoie de 5 categorii de substanțe esențiale: glucoză, acizi grași esențiali, fosfolipide, aminoacizi, vitamine și minerale.

Acizii grași (ex: Omega 3, 6, 9) sunt importanți pentru organism, însă nu îi poate sintetiza singur. Ei trebuie asimilați din alimente. Grăsimile Omega 3 îmbunătățesc atenția deficitară, procesul de învățare, probleme comportamentale, depresia, relaxează vasele de sânge, cresc imunitatea, reduc inflamațiile, durerile, ajută insulina să mențină un nivel echilibrat de zahăr în sânge, ajută în bolile cardiace. Lipsa de grăsimi Omega 3 poate dăuna sănătății mintale și pot fi cauză pentru nașterea prematură a copiilor, tulburarea bipolară, ADHD.

Surse de acizi grași omega 3: peștii de apă rece: hering, macrou, somon sălbatic, ton proaspăt. Atenție însă la calitatea peștilor și conținutul de metale grele.

Uleiuri bogate în acizi grași Omega 3: uleiul de cânepă, semințe de in, dovleac, nuci.

Uleiuri bogate în acizi grași Omega 6: semințele de șofrănel, floarea soarelui, susan, porumb, cânepă, dovleac.

Surse de fosfolipide: boabele de soia, fructele oleaginoase, gălbenușul de ou.

Surse de aminoacizi: quinoa, orezul brun, ouăle, iaurtul, brânza de vaci, porumbul, năutul, lintea, toful, nucile și migdalele, mazărea, broccoli, spanacul, semințele de floarea soarelui și dovleac, tonul, codul, somonul, sardinele (Atenție însă la calitatea peștilor și conținutul de metale grele).

Vitamine și minerale: grupul de vitamine B, calciul, magneziul, manganul (semințe, nuci, cereale, banane, ananas, ceai), zincul (semințe, nuci, germenii de cereale, carne, pește, stridii).

Carbohidrați de bună calitate sunt cerealele integrale, legumele, lintea, fasolea, orezul brun. Ei sunt nepoluanți pentru organism, comparativ cu proteinele și grăsimile, care pentru a produce energie degajă substanțe toxice în organism.