Despre stres și remedii din plante

Organismul uman este o rețea neurală complexă, în care mintea afectează corpul și viceversa. Sistemul nervos leagă creierul de fiecare organ, țesut din corp. Astfel că un stimul poate genera o reacție în lanț în organismul nostru. Asemenea se întâmplă și când este vorba de stres. Orice factor de stres generează un lanț de reacții în organismul nostru. Reacția creierului la stres este eliberarea de hormoni, care la rândul lor produc schimbări fiziologice precum respirație accelerată, sudoarea frunții, mâinile transpirate.

Într-o situație de stres, cortexul motor din creier trimite un semnal prin căile nervoase către mușchi, care se încordează. La rândul său, hipotalamusul, trimite un semnal (eliberează hormonul CRH), către hipofiză, care la rândul său trimite un semnal (eliberează hormonul ACTH), prin fluxul sanguin către glandele suprarenale făcându-le să elibereze cortizol și adrenalină. Rolul lor este de a pregăti organismul să răspundă situației de stres, dar în același timp eliberează și radicali liberi în organism. Când acest proces se repetă prea des, poate apărea creșterea în greutate (nivelurile crescute de cortizol pot crește apetitul). În plus, un nivel prea ridicat și constant de radicali liberi, poate deveni greu de neutralizat de antioxidanți și devin astfel dăunători.

Dacă situația cauzatoare de stres este și incitantă, creierul eliberează serotonină și dopamină, care dau starea de bine. Când nivelurile acestora scad, ne găsim într-o stare de deprimare și extenuare emoțională.

Stresul cronic pe termen lung cauzat de nopți nedormite, agitație constantă, o presiune continuă pe care o resimțim, cauzează și îmbătrânirea (semne: schimbarea expresiei feței, a vocii, poziției corpului).

Stresul este benefic pentru organism. Ne ajută să luăm decizii precum a înfrunta o situație sau a fugi din calea ei, să facem față situațiilor de zi cu zi. Ceea ce considerăm noi stres, acțiunile zilnice precum termenele limită de la birou, luatul copiilor de la grădiniță, o țeavă spartă, nu ne îmbătrânesc creierul. Stresul indus de noi, prin munca depusă pentru atingerea scopurilor noastre, nu ne îmbătrânește creierul. Îmbătrânirea creierului vine de la evenimentele care ne stresează și ne afectează pe o perioadă mai lungă de timp.

Michael F. Roizen și Mehmet C. Oz menționează în ”Ghid de funcționare” două categorii de factori de stres care ne pot afecta pe termen lung. Prima o reprezintă treburile neterminate; dacă țeava spartă nu o repar și rămân fără apă caldă mai mult timp, ajunge să mă afecteze, căci mă lovesc de această problemă în fiecare zi. Și a doua categorie o reprezintă evenimentele majore din viață, problemele financiare, un loc de muncă solicitant pe termen lung, dispariția cuiva drag.

Factorii de stres sunt diferiți de la persoană la persoană, la fel și simptomele de stres. Enumăr câteva simptome de stres: stare continuă de agitație, neliniște, nervozitate, oboseală, ticuri nervoase (ex: rosul unghiilor), somn neodihnitor, lipsa poftei de mâncare, dificultăți de concentrare. Când suntem stresați ne este imposibil să ne relaxăm, liniștim, avem sentimentul că totul ne copleșește și nu ne putem bucura de viață.

Legătura dintre creier și sistemul imunitar reprezintă subiect pentru cercetători, pentru a descoperi modul în care ele se pot echilibra reciproc și cum dezechilibrul poate duce la boli cronice.

O consecință a stresului este stresul oxidativ. Stresul oxidativ este dezechilibrul dintre oxidanți (radicalii liberi) și antioxidanți. Cum am menționat mai sus, atunci când nivelul de oxidanți este constant prea crescut, organismul este suprasolicitat și antioxidanții nu mai fac față să îi neutralizeze. Stresul oxidativ acționează la nivel celular și poate determina modificarea sau moartea celulelor. Atacul radicalilor liberi asupra creierului are ca efect slăbirea memoriei și a funcției cognitive. Se creează astfel mediul propice pentru apariția unor boli precum cancerul, Alzheimer, depresia, infecțiile, diabetul.

Este important pentru noi să ne protejăm, să învățăm să avem grijă de sănătatea noastră. Nimeni altcineva nu poate face asta pentru noi.

În situațiile de stres, ne pot ajuta diverse tehnici de relaxare, sportul, meditația, râsul, prietenii, masajul terapeutic, yoga, să luăm pauze, să ne acordăm propriul timp pentru micile noastre plăceri. Meditația nu doar menține sănătoase celulele cerebrale și funcțiile memoriei, dar și previne stări ca depresia și anxietatea. Psihoterapia este și ea o soluție atunci când simțim că suntem copleșiți și nu putem gestiona astfel de situații.

Revenind la plantele medicinale, Jessica Houdret recomandă următoarea rețetă de ceai din plante pentru calmare: 30 g Roiniță (Melissa Oficinallis) și 10 g Tei (Tilia Cordata) peste care se toarnă 600 ml apă fierbinte (2 căni și jumătate de apă fierbinte). Se lasă la infuzat 5-10 minute, se strecoară și se bea o cană de trei ori pe zi.

Atenție, pentru toate plantele recomandate, citiți cu atenție prospectul produsului înainte de consum, inclusiv contraindicațiile și nu se recomandă consumul peste cantitățile recomandate. Pentru femeile însărcinate sau care alăptează, se recomandă documentarea anterioară dacă plantele sunt sigure pentru consum.

Teiul (Tilia sp.) are efect calmant, util în stări de agitație sau insomnie, iar roinița (Melissa Oficinallis) este sedativ ușor.

Ceaiul de mușețel (Matricaria chamomilla) este recomandat pentru stările de agitație, anxietate moderată și insomnie.

Fructele de soc (Sambucus nigra) reduc stresul oxidativ.

Ceaiul de lavandă (Lavandula angustifolia) are și el un efect calmant și este un remediu pentru diminuarea tensiunilor psihice, insomniei și stresului.

Ceaiul de floarea pasiunii (Passiflora încarnata) combate efectele negative ale stresului de orice fel, ajută la relaxarea fizică și psihică, îmbunătățește calitatea somnului. Se recomandă seara infuzie de o linguriță și jumătate de plantă la 300 ml apă.

Valeriana (Valeriana officinalis) reduce stările de nervozitate, neliniște și ajută la inducerea somnului.

Masarea mușchilor tensionați, mai ales în zona umerilor, gâtului cu uleiuri esențiale de roiniță, levănțică, cedru poate ajuta la atenuarea stării de disconfort și relaxare. O altă metodă care poate contribui la o stare de bine este utilizarea uleiurilor esențiale la difuzor.